miercuri, 24 februarie 2010

optsprezece

Am zabovit mai multe ceasuri sub aceea temere si m-am bucurat de mult prea putin.Cum am putut crede ca cineva vreodata nu uita ce ar fi"sfant" pt doua suflete?!.. trasaturile tale perfecte,toate privirile tale,faptele.Unicul gand este ca nu mai imi pot aduce aminte cat de mult l-am iubit,si inca nu-mi pot inchipui ,dar vag,vag de tot, daca........dar nu!nu!

duminică, 21 februarie 2010

intre 17 si 18


Am hotarat ca ultima ora din ceasul si ziua in care inca spun.."am 17" sa scriu cateva randuri....pana aici am invatat ca nu e bine sa inghiti gume,se lipesc de stomac ,mai pun ca lumea tipa la tine cand faci asta,am realizat multe de care sunt mandra.Am devenit mai sigura pe mine,mai putin "bleaga",mai puternica,am cunoscut oameni minunati si oameni mai putin minunati...au trecut de asemenea aproape 3 ani de liceu in care am invatat multe ..inca nu am reusit prea mult la martiana(matematica)spun ca sa ai 17 ani e peste cuvinte,si regret ca un sfert sau poate mai mult mi l-am petrecut stand si gandindu-ma la cine stie ce "nimicuri sufletesti" si acum ii dau dreptate mamei ...Inca 20 de minute si devin"majora"...am ceva emotii,un gand ca s-au dus aproape 18 ani din viata ,ca nu.mi place acest gand,ca mi-as fi dorit sa realizez mult mai multe si totusi nu mi-ar fi placut sa fie altfel ,ah!emotii peste emotii,unii spun ca nu e "mare branza" dar eu spun ca este chiar mare...(ah:X....si acum fiind 12:00: am doar 18 ani ,sunt nebuna,iubesc si nu am bani:))

duminică, 14 februarie 2010

nimic nu e mai bun decat un "pamant" sigur ...in care sa-ti asterni veninul fara margini fara ca nimeni sa nu te judece ,sa te arunci continuu ,inconstient...
Ah! atat de mult imi doresc sa vorbesc,fara sa imi repet propozitia in gand doar pt "curajul" ala...fara teama iti spun ca plec pt o vreme sau pt mai multa,ca cerul este plumbuit acum,ca mi-as dori sa fulguie incetisor ,ca nu pot fi "mare si puternica " asemenea tie...

joi, 4 februarie 2010

Despre Anna


Anna era doar o copila ,era timida desi se batea cu baietii pt a castiga "teren"spunea ea in sinea ei,se considera un mare "erou" al dreptatii,era slabuta ,cu buzele rosiatice cu parul de un saten deschis ce ii trecea de umar (asta pana se vopsise rosu')....credea ca parul ii straluceste prea frumos in lumina soarelui,iubea frigul pentru ca ii aducea aminte de ursii polari ,visa cu ochii deschisi la basme si "povesti de iubire"....A fost asa multa vreme,se temea de baieti si ii privea cu admiratie,nu intra in detalii despre famila din ce se tragea,uneori se juca ...si se privea doar ca pe un personaj dinr-o "drama" ,manca bomboane pe bloc vara si se cufunda in proproa-i liniste ..."Visa la cum un print o va salva intr-o zi de ceva mai groaznic,sau cum va dansa si va privi marea inconjrata de cativa prieteni,iubita ..foarte importanta,o prietena "cea mai buna" care sa vina la ora 5 dimineata pentru ca s.a certat cu un "el",pentru ca ii vine sa planga si nu are cine ii intinde un servetel.

Mai tarziu Anna isi daduse seama ca lucrurile frumoase sunt putine si ca duc un razboi crunt cu cele ce te fac sa crezi ca vei renunta,ca povestile nu se termina intodeauna cu:"si au trait fericiti pana la adanci batrneti"...ca trebuie sa te bucuri de oamenii care te iubesc,ca trebuie sa fi increzatoare ,dura ..si dulce in acelasi timp,misterioasa intr-un anume fel...sa fie ea fara sa-i fie rusine,sa lase iubirea sa o cunoasca si nu ea pe ea,sa invete toate capitolele"uitarii"..ca unele lucruri merita neatinse,ca unele persoane nu spun nimic doar pentru ca e mai"comod" asa....si mai era faptul ca in dimineati simple se gandea la nebunia lui.In "vartejul" ei de ganduri parea fi fercita,nu stia daca e un pacat ...dar Spre deosebire de alti oameni si vechea Anna ,incearca sa supravietuieasca ,sa se bucure ,sa guste,sa uite ,sa placa o culoare stranie si straina ei.

marți, 2 februarie 2010

frantura din zi...

In vazduhul acesta e plin de flururi si de zambete a doi copii,de adevar si fericire pura.Imi place ca incepi a mi te apropia din nou,azi ai "omorat"aerul dintre noi,ai zambit ,ai implinit vise si ai "recontruit" un pod.te iubesc si poate te ador ,te pastrez,fara sa.mi dau seama,si totodata pentru ca imi doresc.Noi nu ne-am despartit niciodata,niciodata!esti in fiecare alt lucru marunt din zi si noapte,in sentimente...in alt"te iubesc"...