joi, 4 februarie 2010

Despre Anna


Anna era doar o copila ,era timida desi se batea cu baietii pt a castiga "teren"spunea ea in sinea ei,se considera un mare "erou" al dreptatii,era slabuta ,cu buzele rosiatice cu parul de un saten deschis ce ii trecea de umar (asta pana se vopsise rosu')....credea ca parul ii straluceste prea frumos in lumina soarelui,iubea frigul pentru ca ii aducea aminte de ursii polari ,visa cu ochii deschisi la basme si "povesti de iubire"....A fost asa multa vreme,se temea de baieti si ii privea cu admiratie,nu intra in detalii despre famila din ce se tragea,uneori se juca ...si se privea doar ca pe un personaj dinr-o "drama" ,manca bomboane pe bloc vara si se cufunda in proproa-i liniste ..."Visa la cum un print o va salva intr-o zi de ceva mai groaznic,sau cum va dansa si va privi marea inconjrata de cativa prieteni,iubita ..foarte importanta,o prietena "cea mai buna" care sa vina la ora 5 dimineata pentru ca s.a certat cu un "el",pentru ca ii vine sa planga si nu are cine ii intinde un servetel.

Mai tarziu Anna isi daduse seama ca lucrurile frumoase sunt putine si ca duc un razboi crunt cu cele ce te fac sa crezi ca vei renunta,ca povestile nu se termina intodeauna cu:"si au trait fericiti pana la adanci batrneti"...ca trebuie sa te bucuri de oamenii care te iubesc,ca trebuie sa fi increzatoare ,dura ..si dulce in acelasi timp,misterioasa intr-un anume fel...sa fie ea fara sa-i fie rusine,sa lase iubirea sa o cunoasca si nu ea pe ea,sa invete toate capitolele"uitarii"..ca unele lucruri merita neatinse,ca unele persoane nu spun nimic doar pentru ca e mai"comod" asa....si mai era faptul ca in dimineati simple se gandea la nebunia lui.In "vartejul" ei de ganduri parea fi fercita,nu stia daca e un pacat ...dar Spre deosebire de alti oameni si vechea Anna ,incearca sa supravietuieasca ,sa se bucure ,sa guste,sa uite ,sa placa o culoare stranie si straina ei.

Un comentariu:

  1. Pe cat e totul de frumos si meloancolic intr-o simpla viata de om, pe atat totul reprezinta doar o drama, exact cum ai spus si tu, e simpla,dulcea si tragica drama a vietii, a uneia dintre cele n-hspe vieti pe care probabil le-am avut sau le avem sau le vom avea. Nu trebuie sa intram in intelect prea mult pentru a intelege aceste aspecte, trebuie doar sa ne bucuram pentru ceea ce suntem. Ma intreb oare de ce suntem facuti pentru lumea in care traim, dar totusi ne credem atat de exclusi de societate .... hmmm .... viata-i grea mai Anna, dar trece; acum depinde ce trece, ori viata, ori greutatea din viata, absolut TOTUL depinde de noi !

    RăspundețiȘtergere